Misterul dispariţiei unei mari civilizaţii antice a fost elucidat

Civilizaţia Indus sau Harappan a reprezentat una din cele mai mari societăţi ale lumii antice. Contemporană cu Egiptul Antic şi Mesopotamia, populaţia Indusului pare să fi constituit 10% din populaţia lumii. Cu toate acestea, acum 3000 de ani oraşele civilizaţiei Indusului au fost distruse, iar oamenii au dispărut.

Acum aproape un secol, de-a lungul râului Indus (foto) şi al afluenţilor săi, cercetătorii au început să descopere numeroase rămăşiţe ale acestei civilizaţii. Săpăturile au scos la lumină vestigii care arată că acolo au existat oraşe sofisticate, legături pe mare cu Mesopotamia, rute comerciale, tehnologii de construcţie avansate, arte şi meşteşuguri înfloritoare..

• Kim Jong Un a avertizat că țara sa nu a fost niciodată mai aproape de un…
• Într-un celebru oraș antivaccinist, malaria face ravagii printre copii

La începutul anilor 2000, Liviu Giosan, un geolog de la Institutul Oceanografic Woods Hole din Massachusetts, a reuşit să reconstituie peisajul de câmpie şi râurile de-a lungul cărora această civilizaţie s-a dezvoltat şi să descopere care a fost adevărata soartă a oamenilor. Pentru început, cercetătorii au analizat date colectate prin satelit. În perioada 2003-2008, cercetătorii au colectat mostre de sedimente de pe coasta Mării Arabiei, din văi fertile irigate din Punjab şi din deşertul Thar, cu scopul de a determina originile şi vârsta sedimentelor şi de a elabora o cronologie a modificărilor de peisaj.

Astfel, s-a constat că civilizaţia a luat naştere într-un moment foarte propice, atunci când în Valea Indusului ploile musonice au cunoscut o perioadă de scădere în intensitate. Până atunci, precipitaţiile puternice, urmate de inundaţii devastatoare, făcuseră ca zona să nu poată fi locuită permanent, dar odată ce pericolul inundaţiilor a scăzut, în urmă a rămas un sol foarte fertil. Timp de 2000 de ani, societatea care s-a format pe acest teritoriu s-a bazat pe agricultura creată pe acest sol fertil.

Cu timpul, însă, ploile au devenit din ce în ce mai rare, iar musonii nu au mai apărut ce aceeaşi periodicitate, ducând la degradarea solului şi scăderea recoltelor. Căzând pradă schimbărilor climatice, agricultura nu mai putea fi practicată în aceste zone, motiv pentru care civilizaţia Harappan a început să migreze către est, spre valea fluviului Gange, unde caracteristicile musonilor rămăseseră mai stabile.

Sursa: Live Science